Cum a soluționat Google majoritatea solicitărilor primite pentru eliminarea unor linkuri

Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înființat un site și o comisie de experți pe 30 mai, pentru a respecta o decizie a Curții Europene de Justiție (CEJ) conform căreia utilizatorii pot cere Google și altor motoare de căutare pe internet să șteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către știri, decizii judecătorești și alte documente care conțin informații inadecvate, irelevante și care încalcă dreptul la viață privată.

De atunci și până în prezent, Google a primit 135.000 de solicitări de ștergere din căutări a 470.000 de linkuri. Astfel, gigantul de internet a primit, în medie, o mie de astfel de cereri pe zi, potrivit studiului.

Răspunsul reprezentanților Google a fost din ce în ce mai refractar în decursul ultimelor luni, potrivit acestui studiu, realizat pe un eșantion de 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri de pe motorul de căutare: în perioada 23 – 29 iunie, Google a răspuns pozitiv la 57% dintre aceste cereri. Trei luni mai târziu, în septembrie, 72% au fost refuzate.

În ultimele trei luni, Google a refuzat aproximativ 60% din cererile primite, pentru motive diferite, potrivit aceluiași studiu. Cel mai des întâlnit motiv pentru refuz (în 26% din cazuri) a fost acela că Google a considerat că informațiile vizate nu priveau viața privată, ci cea profesională. Un alt motiv invocat de Google a fost acela că persoana care solicita eliminarea unui link era chiar autoarea conținutului pe care îl dorea șters (o fotografie sau un comentariu pe un forum de discuții spre exemplu). Alt motiv pentru refuz a fost acela că informațiile solicitate a fi șterse erau de actualitate, referindu-se la persoane publice (artiști, jurnaliști, prezentatori de televiziune, politicieni, directori de companii etc.).

Compania a primit solicitări de eliminare din căutări a unor linkuri care vizau informații referitoare la caziere judiciare, fotografii care surprindeau persoane în ipostaze jenante, comentarii agasante și injurii, acuzații aduse unor persoane în urmă cu decenii, articole de presă.

În cazul respingerii solicitărilor primite, link-urile respective au continuat să fie indexate pe motorul de căutare.

Intervalul de timp de procesare a solicitărilor este în medie de 24 de zile pentru perioada de trei luni analizată în acest studiu. Din cele 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri, analizate în cadrul studiului, 53% nu primiseră un răspuns până pe 20 septembrie.

Recent, Google a inițiat un turneu european de reuniuni publice despre „dreptul la uitare” și eliminarea de link-uri la cerere, în conformitate cu controversata decizie din luna mai a Curții Europene de Justiție.

Reprezentanții Google, care, la nivel european, primesc zilnic aproximativ 1.000 de cereri de eliminare din căutări a unor link-uri, au spus că vor să găsească prin intermediul acestor discuții un echilibru „între dreptul persoanelor la uitare și dreptul publicului de a fi informat”.

Decizia Curții Europene de Justiție a fost o surpriză pentru Google și alte companii de profil aflate în atenția Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieții private.

Blocul comunitar vrea să extindă prerogativele autorităților de reglementare în domeniul protejării datelor, astfel încât acestea să poată aplica amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale.

Dezvăluirile legate de spionarea de către Statele Unite a unor cetățeni ai UE, inclusiv a unor politicieni, între care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atenția acordată protejării vieții private.

Directorul general al Google, Larry Page, a avertizat însă că decizia CEJ ar putea încuraja regimurile politice represive să încerce să cenzureze internetul, potrivit unui interviu acordat Financial Times.

Odată cu implementarea deciziei CEJ, Google a eliminat din rezultatele căutărilor articole ale unor instituții de media, între care s-au numărat BBC și The Guardian.

După ce și-a atras acuzații de cenzură, Google a început să reintegreze în rezultatele căutărilor unele link-uri pe care le eliminase în numele așa-numitului „drept de a fi uitat”.